Articole in categoria Lectia zilei

Uneori nu e de fapt nici o lectie. Oricat ai incerca sa citesti printre randuri. Trebuie sa inveti ca exista si povesti fara pilda. Asa cum exista si povesti implacabil asezate in jurul unui singur personaj, orice ai face tu.

Printesa aia adormita poate fi bine mersi lasata sa doarma ca proasta pe vecie, salvarea ei n-are nici o relevanta pentru erou. Fat Frumos e un cretin care trece prin cadru la indicatia regizorala doar pentru a pune in valoare stralucirea personajului principal. Se spune "printesa a fost salvata de catre print", intotdeauna EA e subiect, EL complement indirect.

Daca as fi Fat Frumos as vinde merele de aur, as da foc la castel si as silui nemilos adormita. Daca tot am pe veci postul de dativ, macar sa ma distrez incurcandu-le propozitia!

Emotions drive to actions. Reasons drive to conclusions.

Asta explica multe: actionam emotional, dupa care stam sa intelegem ce-am facut si de ce.

Teribil de geloasa pe Dragos care a ajuns sa se iphonizeze inaintea multora mai tineri si mai dornici ca el, imi dau seama ca invidia, oftica si gelozia sunt sentimente marete ce ar trebui incurajate. Pentru ca ele incep intotdeauna cu "de ce el da si eu nu?!" ceea ce inseamna ca tu crezi ca te-ai califica. Deci ai o parere buna despre tine. Invidia coltoasa si gelozia bolnava ar trebui declarate metode terapeutice. 

Diferenta dintre o curva si o prostituata nu e cum ati crede voi deontologica sau lingvistica. E doar de bani.

Ca tot se intreaba cititorii daca Dragos e ok... Inca un fel de lectia zilei din zona relatii, programari, sex mutual consimtit la individual compus atunci cand tehnica permite.

Sexul este permanent "on-sales" si se invata de mic. Iar specialistii nu sunt, asa cum ne-am putea pripi cu concluzii preconcepute, cei ce practica intr-un fel sau altul "cea mai veche meserie". Si nici cei care aseaza langa imaginea cu sticla de bere o blonda apetisanta ce declanseaza dorinte animalice. Revistele cu continut ridicat de nuditate mai mult sau mai putin artistica nici nu conteaza.

Azi mi-am amintit de o batranica simpatica ce-si incuraja nepotica de vreo doi anisori sa-l sarute pe un pusti mai marisor, care tara dupa el un action man cu un picior gaurit: "hai, mamaie, da-i un pupic cum stii tu frumos, sa ne lase si pe noi sa ne dam in leagan".

Relatiile ar trebui sa se termine ca joburile, cu preaviz. "Draga mea, nu mai merge. Peste doua saptamani am terminat-o. Pana atunci fac raportul de activitate, curat unde am lucrat si-l instruiesc pe noul tip".

Vorba lui Dragos... Pai da! :)

Ca tot vorbea Dragos de complimente... Mi s-a intamplat de foarte multe ori ca la un compliment sa primesc raspunsuri naucitoare de tipul stop joc. Exemplu. Compliment adresat unei doamne pe care n-am vazut-o de mult timp: "Ce bine arati!"; replica: "Aaaa. M-am ingrasat 5 kilograme". Zbang! Ce inseamna asta? N-am nici un reper... Incerci sa-mi spui ca daca te vedeam pana sa te ingrasi erai si mai si? Ciudat fel de a multumi....

Eu cred ca oamenii sunt din fabricatie incapabili de dialog real, de comunicare. Fiecare vorbeste de ce-l doare pe el. Eu ii spun ca arata bine (ca sa sparg gheata, ca sa ma bag pe sub pielea ei, pentru ca pur si simplu pentru ca asa cred), ea vorbeste de obsesia ei cu ingrasatul. 

Avem dicursuri paralele pe teme oarecum inrudite, asta ar fi definitia a ceea ce zicem noi ca e dialogul / comunicarea. Si plecam cu prejudecati in orice asa zis dialog. Din clasa a 6a pot sa spun ca am incetat a mai avea dialoguri la scoala; oricum erau niste profesori tampiti care nu intelegeau nimic din lumea reala. Tot ce am invatat mai departe a fost pentru ca am vrut si pentru ca am gasit niste oameni si carti care desi nu aveau nici o legatura cu scoala au valorat de 1000 de ori mai mult. Iar despre iubirile mai mult sau mai putin reale care mi-au trecut prin cv n-am sa vorbesc, ci am sa recunosc ca in 99% din cazuri am vorbit, cerut, manipulat, fara sa ascult - conditia unui minim dialog. Si asa facem toti, deci de ce as fi eu aia ipocrita?

Dialog inseamna schimb - de idei, de pareri, de sentimente, de informatii - care-ti afecteaza felul in care vezi lumea si viata si lucrurile grele si filosofice care decurg de aici sau doar o bucatica infima din ea, cum ar fi ce fel film vezi maine. Facem asta intr-o infima proportie. Si culmea e ca lumea merge inainte.

Lectia zilei: "sex on the phone" e de fapt un termen pompos pentru masturbare sincron tandem (cum suna, parca e proba olimpica...). Doi oameni isi spun porcarii cu ce si-ar face pe un ton voit gutural (ca asa ne invata in filmele porno) in timp ce se masturbeaza. Ca si la masturbarea individuala (ca sa pastram tematica sportiva), multa lume o face da' nimeni nu vorbeste / recunoaste.
In timp ce internetul a ajuns sa inlocuiasca ritualurile traditionale de agatat, iar emotional suntem mult mai deschisi la "relatii virtuale", sexul evolueaza si el cu viteza tehnologiei. Nu m-as mira sa aud povesti despre "sex conference", "3G sex" sau "high speed connection sex"....
Ce tare! Peste vreo 15-20 de ani sexul clasic, cu un barbat si o femeie in pat si pozitia (hm.... cum ii zicea? ceva asa arhaic... a! da!) misionarului o sa fie foarte la moda in cercuri selective si nisate, fiind considerat "vintage sex"!!

Unul e inalt, blondut, atrage toate privirile in club, stie bancuri bune, dar nu stii niciodata daca mai vine si maine... Celalalt nu e chiar Adonis, dar e serios, genul pe care l-ai duce la mama acasa fara emotii.

O prajitura cu crema de ciocolata te poate aduce (conform unor studii cica) foarte aproape de niste trairi orgasmatice, dar produce celulita. Pe de alta parte frunza de salata n-are nici un haz.

Un gadget top of the line zice despre tine ca esti cool, dar te ustura la buget vreo 15 salarii. Dar pe computerul "386", desi deschide mailul si poti edita un mesaj decent, il tii sub mileu cand ai musafiri.

De ce trebuie sa alegi in viata doar ce e aproape de ceea ce vrei? Suntem din fabricatie setati sa vrem ce nu putem avea? De ce, pana la urma, am inventat conceptul de ideal? Ca nu aveam destule motive de frustrare?

Am hotarat sa scot setarea asta, asa de test, vreo saptamana. Ca m-am gandit ca daca iei viata asa cum vine, fara sa astepti nimic, fara sabloane sau repere anterioare, atingi nirvana. Aiurea. It's just damn boring! So.... Sa fie blondutul alunecos sau ala mic si serios? :)

<<blog is suspiciously close to "blag," British slang for "talking at length and with authority about something you don't know anything about.">> - citat de undeva de pe net.



De fapt, am ajuns sa invat defintia lui blag invartindu-ma printre stencils, graffiti si desene la Bansky - foarte tare!